Când îți deschizi firma, primești câteva coduri. La început par o ciorbă de litere, dar fiecare are rolul lui.
CUI — Codul Unic de Înregistrare
Este „CNP-ul” firmei. Îl primești de la Registrul Comerțului și apare pe orice factură, contract sau declarație. Dacă firma ta este înregistrată în scopuri de TVA, în fața lui apare prefixul RO (de exemplu RO12345678).
CIF — Codul de Identificare Fiscală
Pentru firme, CIF-ul este practic același număr cu CUI-ul. Termenul „CIF” vine din zona fiscală (ANAF), iar „CUI” din zona Registrului Comerțului. Pentru o persoană fizică fără firmă, codul fiscal este chiar CNP-ul.
Nr. Reg. Com. — numărul de ordine
Arată ceva de genul J40/1234/2024: litera vine de la tipul entității, apoi codul județului, numărul de ordine și anul înregistrării (formatul s-a schimbat pentru firmele noi, dar ideea rămâne aceeași). Spune „unde” și „când” s-a născut firma.
E ca la o persoană: CNP-ul e unic și te urmează toată viața (CUI-ul), iar certificatul de naștere arată unde și când te-ai născut (Nr. Reg. Com.). Prefixul RO e ca o insignă: „atenție, aici se aplică TVA”.
Sfat: verifică mereu CUI-ul clientului înainte de prima factură. O cifră greșită înseamnă o factură pe care va trebui să o anulezi și să o refaci.
Gata cu teoria.
Hai la treabă.
Emite prima factură în 2 minute. Lama ține pumnii.
Mai citește
Articolele debill explică pe înțeles termeni generali și nu țin loc de consultanță fiscală sau juridică. Pentru situația ta, vorbește cu un contabil.